Mai jos un sondaj conceput în mai – înainte de primul fluier. Spania era una dintre opţiuni, însă Olanda era trecută la “… şi alţii”. Poate că această prezenţă “timidă” să-i asigure Olandei un plus – e echipa care vine din poziţia de outsider!




ŞI CĂDEAU, MĂRI, CĂDEAU/ UNUL DE-ALTU’ SE LOVEAU/

SE-NFIOARĂ IARBA VERDE/ CĂ GERMANIA NU VA PIERDE!

CAD DUŞMANII CA POPICELE...

CUM AU AJUNS AICI

O vom denumi CEA DE A DOUA FINALĂ … DIN SFERTURI!

Şi va fi nevoie de multă pregătire psihologică pentru a rămâne concentraţi pe meci, căci după acest superexamen va urma un al doilea, la fel de “tare” – o semifinală pe viaţă şi pe moarte cu una din echipele cu pretenţii la titlu: Spania sau Portugalia sunt pe partea aceasta de tablou…

Pentru ambele echipe, atât pentru Germania, cât şi pentru Argentina – lecţiile psihologice are cine le ţine. În staff-ul ambelor formaţii se regăsesc campioni mondiali care pot povesti cu amănunte luptătorilor de astăzi despre gustul cupelor de şampanie din care au sorbit mai ieri…

Pentru a ajunge aici, Germania a depăşit Anglia. O Anglie care ne-a arătat că în 5 minute este în stare să răstoarne tabela de marcaj, indiferent de încărcarea acesteia… Mare păcat de golul lui Frank LAMPARD! Ar fi fost 2-2 şi s-ar fi intrat altfel la cabine. Englezii, cu spiritul lor de fair-play nu au primit instrucţiuni la pauză de a forţa un penalty – probabil că ar fi fost acordat în compensare…

Puternica echipă a Mexicului a fost şi ea debusolată de acordarea gratuită a unui gol din offsaid… Avea sau nu Argentina nevoie de acest “cadou otrăvit”? Cert este că Mexicul a trebuit să-şi schimbe tactica şi, alergând după egalare – a mai primit două boabe. Cinste lor că nu s-au lăsat până nu au înscris golul de onoare! Menţionăm pentru frumuseţe prestaţia lui Tevez şi setea mereucrescândă a lui Messi, după un gol care încă nu vine…  Ce se va acumula mai mult în sufletul tânărului leu argentinian: frustrarea sau foamea de gol?

Cele două optimi au fost câştigate de două dintre cele mai “convingătoare” echipe ale Mondialului sud-african. Urmează ca una din ele să plece acasă – şi, indiferent care va rămâne, se va încărca pe umeri cu datoria de onoare de a merge… până la capăt!

Pe masa FIFA ar trebui să existe deja un proiect al “video-challenge”-ului, pentru competiţiile viitoare – altfel, sportul rege riscă să rămână în urma timpurilor tehnologice pe care le trăim…

CUM AU JUCAT

… suntem în minutul 68 al acestei finale atât de aşteptate de microbiştii din lumea întreagă. Se iau la trântă din nou, la doar o zi distanţă faţă de meciul Brazilia – Olanda continentul cel mai experimentat şi continentul cel mai dăruit cu talent…

… e minutul 68 şi am avut timp să ne imaginăm indicaţiile de la pauză ale unui antrenor pasional: “Iubiţilor, nu-i nimic grav – am luat acel gol la începutul primei reprize. Atâta tot, dar puteţi să-i bateţi, trebuie să-i batem! Nu vă lăsaţi! Oricum trebuie să dăm gol ca să-i batem – aşa că 1-0 sau 0-0 e tot aia! Hai, capul sus, sunteţi pume, sunteţi tigri, pe ei, leii mei, copiii mei…”

… e minutul 68 şi pe tabela de marcaj nu s-a schimbat nimic, din acel minut trei în care Thomas Mueller a reuşit o deviere pe cât de subtilă pe atât de fermă a unei centrări “la întâlnire” marca Schweinsteiger! Nu numai că pe tabelă nu s-a schimbat nimic, însă pauza sfaturilor emoţionale nu a reuşit să schimbe nimic în jocul Argentinei! Să ai un jucător ca Messi şi să nu reuşeşti să-l pui în valoare?!

… e minutul 68, şi pe GREENPOINT STADIUM se predă o lecţie de combativitate germană. O lecţie poate dura şi un minut, o fracţiune de secundă chiar – cu o condiţie: să fie predată în mod autentic şi convingător. Thomas Mueller e căzut undeva la 18-20 de metri, DAR DIN CĂDERE – ÎL SIMTE PE PODOLSKI PE STÂNGA, ÎI ÎMPINGE SURPRINZĂTOR BALONUL, ACESTA ÎL SERVEŞTE PE KLOSE … şi înscrierea golului devine… O FORMALITATE!

’69 – Podolski nu are răgaz, parcă are pariul lui cu Klose, care să dea mai multe boabe în acest campionat mondial, încearcă o scăriţă…

’71 – Schweini dansează pe dreapta şi nu poate fi oprit decât prin fault…

’74 – Schweini face faza meciului, de data asta de pe stânga, face o demonstraţie a supranumelui de PANZER cât şi de acţiune purtată în regim de BLITZ … După un dans perfect, roteşte turela cu o pasă înapoi spre Arne FRIEDRICH – e 3-0!

Oricare echipă a planetei s-ar fi oprit un pic. Nu se mai putea întâmpla nimic – poate doar nişte nebuni de-ai lui Gerrard, îmbrăcaţi în roşu, cu tribunele-n spate şi cu motto-ul “Nothing is over until the fat lady sings” … Dar nu echipa Germaniei. Încearcă şi KLOOS un şut în minutul ’80 – dar e ziua lui KLOSE care mai are energia pentru a dedica o tumbă suporterilor în minutul ’89, după ce finalizează un contraatac al lui Oezil…

Nu s-a mai văzut aşa ceva. Planeta fotbal s-a cutremurat. Se vede că nu ştie cum să reacţioneze – parcă ar fi printre figuri de ceară, dar Merckel, la tribuna oficială, aplaudă …

Fabulous Germany


CUM AU AJUNS AICI

Paraguay cumpletează careul celor patru echipe sudamericane rămase în cursa pentru Cupa Mondială, alături de Argentina, Brazilia şi Uruguay. Întrucât ne-am obişnuit ca Champions League (cu excepţia ultimului an) să

Roque Santa Cruz

fie o afacere a cluburilor britanice, nu ne-ar mira prea tare să avem în semifinale două, trei sau chiar patru din patru sudamericani!

În afara calităţii de sud-americani intraţi în zodia aparent favorabilă a mondialului sud-…african, paraguayenii au avut de partea lor nişte bare mai active, care s-au opus japonezilor de două ori – o dată în timpul meciului şi o dată în penalty shoot-outs…

Dar meciul nu a plăcut, poate şi pentru că a fost lipsit de goluri. Dacă tot suferim de pe urma huruielii vuvuzelelor, măcar să avem parte de spectacol… Tensiunea a ucis însă spectacolul în meciul de ieri.

Motiv în plus să ne dorim revanşa la ultima optime – care ne-a propus o afacere iberică între vecini… Meciul a început cu un 3-0 pentru EDUARDO, eroul lusitanilor, care a scos şuturile lui Torres (3′) şi ale şeptarului David Villa (4′ şi 6′). În minutul 10, cu un 0-0 pe tabela de marcaj, mă gândeam că alături de Franţa şi Italia, astăzi încă o forţă a fotbalului european va pleca acasă. Alt motiv, acelaşi rezultat.

Portughezii par timoraţi – parcă ar juca cu fratele mai mare pe care nu vor să-l supere. Să aibe asta de-a face cu geografia politică a peninsulei pomenite deja? Nu. În minutul 20 vine şi primul şut al lui TIAGO, Casillas scoate în doi timpi iar apoi fornăie ca un cal, spre deliciul celor care ne amuzăm la reluări …a fost aproape. Dar atât.

David Villa

Şi în repriza a doua, Spania are câteva minute de forcing ucigător – 61′: Fernando Llorente, apoi David Villa în minutul 63′ marchează sub bară! E gol pentru Spania şi bucuria e mare, e diferită de cea afişată în meciul cu Honduras! Nu se mai bucură cu gesturi de toreador – ci se dezlănţuie într-o alunecare pe genunchi, prin iarba udă…

Ramos mai are un şut pe care EDUARDO îl scoate cu vârful mănuşilor de portar de mare clasă, iar apoi începe acel joc de pase la mijlocul terenului care ne-a reamintit de Spania Europenelor de acum doi ani… Să-i ferească Dumnezeu pe adversarii care sunt conduşi de Spania în minutul 70: meciul e definitiv închis.

Spre sfârşit abia, îmi dau seama că – deşi pe teren, Cristiano Ronaldo NU A JUCAT ŞI NU A ARĂTAT NIMIC în acest meci. Bravo Spania! Bravo Real Madrid! 🙂

CUM AU JUCAT



Suntem în a 16-a zi a Campionatului Mondial de Fotbal şi probabil că şi unii dintre noi, suporterii – începem să resimţim oboseala privitului la televizor…

Au început optimile – prilej de puţină reflecţie asupra felului în care putem împărţi ceata celor care şi-au făcut deja bagajele.

O primă categorie se constituie din echipele naţionale care au performat mult sub aşteptări… atât de mult sub, încât au atins nivelul “contraperformanţei”. Conduc detaşat campioana şi vicecampioana mondială: Italia şi Franţa… Ambele au terminat pe ultimul loc grupele, deşi au fost cotate “capi de serie”. Ambele au avut grupe uşoare… şi nu putem trage decât concluzia că nimeni nu a avut curajul să ia taurul de coarne, să aplice corecţii unor jucători care au trăit patru ani din gloria unor rezultate desigur remarcabile.

Apoi, avem o grupă a echipelor care au evoluat contradictoriu: ba au pierdut cu cei cotati mai slab, ba au castigat cu cei cotati mai bine… E cazul Greciei, a Serbiei.

În fine, să nu uităm grupa celor care “au murit frumos” – aplauze pentru Noua Zeelandă, Australia, Africa de Sud…

Un salut aparte pentru Coasta de Fildeş – au avut parte de cea mai grea grupă a Mondialelor.

Acum urmează meciurile eliminatorii, când după patru fluiere finale câştigătoare, oricare din cei 16 rămaşi se poate trezi … Campion Mondial!

Hai că glumesc! Nu chiar “ori şi care”… Sunt două părţi ale tabloului – cum se numeşte sistemul competiţiei.

Pe partea BRAZILIEI, strălucesc mai tare numele: Olandei, Uruguay-ului şi, de ce nu … netematoarea SUA!

Pe partea ARGENTINEI, se regăsesc Germania, Spania, Anglia sau Portugalia.

După cum se vede, Brazilia pare a avea un uşor avantaj – însă fiecare meci se va juca până în minutul 90 şi, dacă va fi cazul – vom avea şi lovituri de departajare…

cupa mondiala

WORLD CUP 2010


M-am oprit din scris despre Campionatul Mondial, în momentul în care Luis Fabiano a marcat al doilea său gol după un dublu henţ în careul ivorienilor. Nu le e cunoscut oare brazilienilor cazul Henry vs. Irlanda? Ah, ce frumoasă ar fi fost o reacţie – SORRY, NO GOAL PLEASE – JUST FUN!

Astăzi, Portugalia a măturat cu Coreea de Nord pe jos. O repriză – au rezistat asiaticii, însă nu mai mult. După pauză, s-a oprit ploaia din cer pentru a începe ploaia de goluri… 7 -0! Ce şedinţe de Partid la întoarcerea acasă! Ce presiune pe ultimul meci cu elefanţii lui Drogba… Si cu toate acestea, câţiva jucători nordcoreeni şi-ar avea locul de cinste în Liga lui Mitică…

Un firicel de fair play l-am găsit în felul în care a acceptat echipa SUA să se lase furată de punctele victoriei! Ce chestie: nu au ameninţat că ies de pe teren… Teribilă putere de luptă la formaţia americană, şi plămâni buni de tot, picioare puternice! La fel, australienii, care s-au refăcut psihic bine după şocul primei runde. Tinerilor neozeelandezi, felicitări pentru rezultatul istoric de 1-1 cu campionii mondiali!

Un cuvânt de bine şi pentru Grecia şi Serbia, care nu s-au lăsat chiar călcate în picioare… (Vorba culeasă de Tudor Gheorghe: Io-te-al dracu’, nu mai moare! Parcă tot dă din picioare! – se potriveşte de minune fraţilor din Balcani, Oltenia fiind de altfel mai expusă vântului din sud.)

Ce-am mai notat în carneţel?

Că sunt unele echipe care încing o horă a concentrării la mijlocul terenului, înainte de a începe repriza sau partida. Psihologia de grup capătă importanţă în fotbalul modern.

Asistăm la o “Ronaldomania” – aţi băgat de seamă cum chiuie isteric fanele când mingea ajunge la şeptarul ne’nsurat al Portugaliei? Nu spun mai mult, să nu se intrepreteze…

Africanii – foarte timoraţi, poate nu le priesc vuvuzelele.

Asiaticii – discreţi şi cu obiective pe termen scurt – nu dincolo de sferturi.

Europenii – încă nu şi-au dat convingător drumul la joc… (excepţie Germania, Olanda, Portugalia, … şi aşteptăm Spania în seara asta). Mai au timp de reglaje.

America de Sud – cei mai entuziaşti şi spectaculoşi. Dorinţa de a readuce Cupa acasă, e mare! Visul lor are contur…Personal, nu ştiu să aleg între Argentina şi Mexic (lasati-ma sa-i socotesc sud americani si pe ei!). Brazilia a păcătuit la henţ, contrar felului ei de-a fi – sper să ne dea motive să o iertăm…

Intrăm în faza eliminatorie. Fie să câştige cei mai buni!

PS – după scandalul din echipa Franţei, ce ziceţi – va renaşte oare o nouă naţională în jurul lui Gourcouff?

Vuvuzela Blow