Media



În aşteptarea legitimă a unui răspuns referitor la trecutul descris în culori oarecum triste al actualului patron al televiziunii noastre de ştiri nişate tip CNN, hop! prind din zbor o “news” atât de prost tradusă din engleză şi redactată în română – încât mai am puţin şi-mi vine să plâng!

President Băsescu is acting like a bull in a china shop” – se traduce cu “clumsy”, cu “nepotrivit”, poţi folosi şi  “grosolan”, “nepriceput”, … depinde de context… Să extragi din articolul apărut în Financial Times doar cuvântul “taur” şi să începi a ţese ştiri în jurul acestuia – e o capcană în care au căzut doar neştiutorii de engleză.

Tot e bine că s-au priceput să traducă “china shop” cu “magazin de porţelanuri” şi n-au spus “magazin chinezesc”!

Profa noastră (prea exigentă, poate?) ne-a transmis ca NU, NICIODATĂ să nu traducem o expresie din limba engleză cuvânt cu cuvânt!

Ce ruşine, vai!  SHIT HAPPENS…

siglă pătată


Recomandabil, după vizionare – încercaţi şi pe comentariu. Numai dacă doriţi continuarea :-)!


De ce trebuie comunicată o metodă nouă, un produs revoluţionar şi de ce nu am aştepta ca evidenţa să răzbească de una singură? De ce pregătirea consumatorului pentru receptarea noului are o importanţă atât de mare în modelul de succes al afacerilor de astăzi?

Ne amintim cu nostalgie şi plăcere de anul 1996, an în care atât MobiFon cât şi Mobilrom au lansat operaţiunile lor în România. Montarea antenelor pe blocurile cele mai înalte şi întreaga bătălie pentru „acoperirea României”, oraş după oraş şi cartier după cartier sunt şi vor rămâne mai puţin cunoscute publicului larg. Au rămas însă în cărţile de istorie ale comunicării din ţara noastră campaniile de comunicare de o anvergură nemaiîntâlnită până atunci. Rezultatul? Telefonul mobil a ajuns într-un timp foarte scurt să facă parte din firescul cotidian, ca alternativă de multe ori preferată telefoniei fixe.

Un alt exemplu poate fi acela al mesajelor transmise zugravilor, profesionişti sau amatori, pentru înlocuirea bidinelei cu trafaletul şi a varului cu vopseaua lavabilă… Câte zeci de milioane (de Euro!) se vor fi investit, începând cu anul 1999 în dezvoltarea acestei categorii, pentru ca astăzi, vopseaua lavabilă să facă parte din lista de cumpărături a oricărei renovări… chiar şi a celei mai modeste garsoniere!

Deşi legea progresului ne asigură că vechiul va fi permanent  înlocuit de nou, fie prin revoluţie fie pe cale paşnică – iată cum, în modelul economic al lumii capitaliste ce ţine cont de legile pieţei libere, a fi primul într-o categorie implică şi un efort responsabil de educare şi de comunicare a beneficiilor progresului!

De cele mai multe ori, acest efort investiţional este răsplătit pe termen lung cu o poziţie de LIDER – care înseamnă o cotă de piaţă asigurată pe un segment care promite, căci se anunţă în creştere!

Drumul de la bidinea la trafalet sau acceptarea conectării la reţeaua de comunicare mobilă – au produs modificări mai mici sau mai mari în comportamentul fiecăruia. Acceptarea a fost consimţită individual, ceea ce înseamnă că mesajul de înnoire a fost transmis fiecăruia, în parte. Libertatea la care suntem în continuare „condamnaţi” ca şi consumatori – se restrânge la povara alegerii unei anumite mărci, sau a unui furnizor anume… şi bineînţeles, din când în când, la participarea voluntară (:-)) la acele focus-grupuri care cercetează ce anume lipseşte (momentan) în jurul nostru!

EVOLUTION


CIRCUS POSTER

Unul din motivele pentru care am optat – în 1994, să lucrez în publicitate – a fost şi acela că era un domeniu absolut nou pentru toată lumea românească, proaspăt eliberată de încorsetarea planificării „centralizate”…

În pauzele dintre două proiecte, dar mai ales pentru a ne justifica prezenţa necesară în peisajul tot mai capitalist al pieţei româneşti, am avut ca temă obişnuită de meditaţie influenţa publicităţii asupra economiei – adică modalitatea în care noi, publicitarii, ajutăm business-urile să crească, rolul şi misiunea noastră în ecuaţia afacerilor.

Azi pare a fi la modă o altă întrebare: cum afectează economia, sau mai bine/sincer spus CRIZA ECONOMICĂ, business-ul nostru publicitar…

O primă evidenţă este cea dintre oscilaţia Produsului Intern Brut (PIB) şi Evoluţia Pieţei Publicităţii. În cazul economiilor care au măsurat acest raport s-a observat o rată de 1 la 5 – dacă scade PIB-ul cu 1 procent, publicitatea scade cu 5… Cum PIB-ul României a scăzut în 2009 faţă de 2008 cu 7% – asta înseamnă că industria publicităţii s-a prăbuşit anul trecut cu cel puţin 35%, conform formulei.

De ce este publicitatea un senzor fin al economiei, e lesne de explicat. Bugetul de publicitate se constituie de obicei în funcţie de volumul afacerii: dacă acesta scade, scade şi investiţia în comunicare. (În afara acestui obicei ar trebui menţionate: lansările de produs – unde investiţia în brand din primul an, urmează să se acopere treptat, în anii următori; sau strategiile agresive ale marilor concerne/jucători, care tocmai în vremuri grele atacă agresiv cota de piaţă!)

În ce priveşte tonul general al campaniilor, anul trecut a fost în mare măsură anul promoţiilor, ele au continuat evident şi anul acesta, însă ceva mai temperat. Tentaţia de a debloca mecanismul achiziţiilor cu un „ceva extra” oferit „în plus” a fost temperată pentru că imaginea nu se poate construi trecând „dintr-o promoţie în alta”.

Se aşteaptă de la publicitate să „revigoreze” complexul mariaj al cererii cu oferta – stimulând pe prima în timp ce pune într-o lumină cât mai încîntătoare pe cea de a doua. OK, suntem aici tocmai pentru asta – dar cum putem reface încrederea cumpărătorului în „ziua de mâine”?…

O provocare majoră a publicitarilor (cât şi a marketerilor în general) va fi de a înţelege noul profil al consumatorului român, care odată cu lecţiile crizei se conturează, tot mai preţios şi conştient de propria-i valoare – la orizont! Ce şansă pentru evoluţia breslei, nu-i aşa?

Înfrăţirea cererii cu oferta


“Exclusivitate” e un cuvânt care nu se mai foloseşte în limbajul de afaceri din Occident: nu e moral şi nici legal să acorzi unui “ales” avantajul singularităţii; ar fi o armă prea puternică, periculoasă, generatoare de dezechilibru.

Poate acestea le-au gândit oficialii Federaţiei noastre de Fotbal, când au semnat la începutul anului 2009 noul contract pe 4 ani, pentru promovarea brandului URSUS, lăsând în acelaşi timp loc liber pentru Chivu să devină imaginea mărcii competitoare, BERGENBIER.

Legătura între “fenomenul fotbal” şi bărbatul care priveşte meciurile însoţit de o “bericică bună” în faţa televizorului este foarte strânsă… Sunt studii care arată cu cât creşte nu numai audienţa posturilor de televiziune, dar şi consumul de bere în timpul partidelor echipei naţionale. Concluzia că mărcile fruntaşe din industria berii au pentru ce se lupta în timpul sezonului fotbalistic – este evidentă. Ne punem însă întrebarea: cum se duce această luptă şi ce înţelegem noi din ea? Noi, consumatorii de bere, publicitate şi – bineînţeles, fotbal?

Azi, îl văd pe Chivu îmbrăcat în echipamentul pe care scrie URSUS iar mâine sunt surprins de acelaşi căpitan – simbol al echipei naţionale, promovat pe post de chelnăr de lux în rândul prietenilor săi de cârciumă, servind cu entuziasm “adevărata bere” – BERGENBIER?!

O primă învăţătură importantă pentru consilierii juridici ai Ursus Breweries – dar şi pentru noi ceilalţi, ar fi aceea că un contract de asemenea anvergură trebuie să cuprindă suficiente clauze asiguratorii… pentru a evita situaţii nefireşti ca cea de acum. (Aparent, suntem în situaţia: unul aduce banii, iar celălalt primeşte beneficiile!)

O a doua concluzie ar putea fi aceea că duritatea din viaţa de zi cu zi, lipsa de etică a zilelor noastre s-a transferat şi în sport – dacă nu pe teren, atunci cu siguranţă în vestiar şi în birourile administrative… (să ne imaginăm cum privesc Marica sau Tamaş alegerea făcută de Bergenbier).

Interesul pe termen scurt al Naţionalei, la începutul lui 2009 a fost acela de a rezolva problema sponsorului în vreme de criză. Din păcate, soluţia celor două săbii în aceeaşi teacă nu face decât să accentueze criza prin care trece fotbalul românesc.

Tricourile cele noi ale Nationalei

« Previous PageNext Page »